On the Sex of Angels

Bucharest

Alexandru Antik / Dana Awartani / Igor & Ivan Buharov / Pierre André Ferrand / Enric Fort Ballester / Rainer Ganahl / IRWIN / Nemere Kerezsi / Olga Kocsi / Ciprian Mure?an / Csilla Nagy / Radu Oreian / Cristian Rusu / Laurentiu Ru??-Fulger / ?erban Savu / Tamás St. Turba

November 21 – December 22, 2017

Press Release

Alexandru Antik / Dana Awartani / Igor & Ivan Buharov / Pierre André Ferrand / Enric Fort Ballester / Rainer Ganahl / IRWIN / Nemere Kerezsi / Olga Kocsi / Ciprian Mure?an / Csilla Nagy / Radu Oreian / Cristian Rusu / Laurentiu Ru??-Fulger / ?erban Savu / Tamás St. Turba

 

Rumor had it amongst Catholics that, during the siege of Constantinople in 1453, the Orthodox Byzantines were debating the sex of angels instead of defending the fortress. Thus the failure of the Byzantine world ironically stems from the disengagement of the Church from society and its immediate reality, while the event led to the spread of its knowledge to the West.

Looking beyond the dispute between the two Christian confessions, an imaginary debate of this kind is an apt analogy for what we often feel about art. Art, but also culture in general, often seems as irrelevant as ‘a discussion on the sex of angels’, absurd and powerless when confronted with a cruel and devastating reality. Intellectuals and artists may indeed feel powerless and unsure of whether their actions have any effect on war, injustice, greed and poverty.

Nevertheless, we can also look at things from a different angle: aggressive, perverse and destructive instincts have been and always will be justified by great ideas and systems (“In hoc signo vinces”). Precisely while under siege, discussions on the sex of angels may not be as harmless and naïve as they seem. The disinterested and poetic contemplations of the metaphysical can provide the basis for divine and earthly hierarchies. They become ideological weapons which define the whole social construct and legitimatize different types of power. Thus, culture itself can serve to justify evil and to make outbursts of aggression acceptable.

And finally, thinking about the sex of angels is often an individual endeavour, involving looking for ‘life guidance’ capable of giving meaning to existence and possibly leading to salvation. In this type of thinking we can identify the engine of artistic thinking, which is present in the search for and contemplation of truths, rather than in their ideological assertion.

With regard to the centenary of the October Revolution and 101 years since the birth of Dada, we endeavour to “discuss on the sex of angels” from the perspective of events such as the birth of the Dada movement at Cabaret Voltaire in Zürich, far from the noise of the frontlines; Ludwig Wittgenstein writing Tractatus logico-philosophicus in the trenches; Lenin, between Swiss ideational vagabondage and the Bolshevik Revolution; and Hugo Ball and the connections between Dada, religion and the interwar “return to order”.

The exhibition On the sex of angels proposes to open the dialogue on such apparently different issues as the absurd and the absolute and searches for ways to return art onto life, without shutting itself into religious or ideological positions. Thus, our enterprise is indeed fuelled by the belief that artistic thinking and practices are and remain sources of freedom.

Despre sexul îngerilor
Curatoriat? de Ciprian Mure?an and Sebestyén Székely
Gurile rele din mediul catolic spuneau c?, în timpul asediului din 1453 al Constantinopolului, bizantinii ortodoc?i dezb?teau pe marginea sexului îngerilor în loc s? apere cetatea. E?ecul lumii bizantine a fost, astfel, v?zut în mod ironic ca fiind cauzat de neangajarea activ? a bisericii în societate ?i în realitatea imediat?, în timp ce evenimentul a avut ca rezultat colateral amplificarea exodului cunoa?terii c?tre Occident.

Privind dincolo de disputa ap?rut? între cele dou? confesiuni cre?tine, situa?ia imaginar? a unei astfel de dezbateri pare extrem de potrivit? pentru ceea ce sim?im adesea în privin?a artei. Arta, dar ?i cultura în general, pare „doar o discu?ie despre sexul îngerilor”, absurd? ?i lipsit? de putere în fa?a realit??ii crunte ?i devastatoare. Într-adev?r, intelectualii ?i arti?tii se simt dezarma?i ?i nesiguri de influen?a ac?iunilor lor asupra r?zboaielor, nedrept??ii, l?comiei ?i s?r?ciei. 

Putem îns? privi lucrurile ?i din alt unghi: instinctele agresive, perverse de distrugere au fost ?i sunt justificate de idei ?i sisteme de idei m?re?e ?i bune („In hoc signo vinces”). Mai cu seam? în vremuri de asediu, a discuta despre sexul îngerilor nu este nicidecum atât de inofensiv ?i naiv pe cât ar p?rea. Aceste discu?ii pot trece de la contemplarea dezinteresat? ?i poetic? a metafizicului la construirea ierarhiilor cere?ti ?i terestre. Ele devin arme ideologice definitorii pentru întreaga construc?ie social? ?i legitimizeaz? diferite tipuri de putere. Astfel, cultura îns??i poate servi ca o scuz? în fa?a r?ului provocat ?i face acceptabil? dezl?n?uirea agresivit??ii.

Nu în ultimul rând, medita?ia asupra sexului îngerilor este adesea un demers individual, o c?utare a unui „ghid de via??” capabil s? dea sens acesteia ?i eventual s? duc? la mântuire. În acest tip de gândire putem identifica motorul gândirii artistice, care se afl? mai degrab? în c?utarea ?i contemplarea adev?rurilor, decât în enun?area lor ideologic?.

Gândindu-ne la aniversarea a o sut? de ani de la Revolu?ia din Octombrie ?i o sut? unu ani de la na?terea mi?c?rii artistice Dada, ne dorim s? „discut?m despre sexul îngerilor” din perspectiva unor evenimente precum na?terea dadaismului la Cabaret Voltaire din Zürich, departe de zgomotul teatrelor de lupt?; Ludwig Wittgenstein scriind în tran?ee Tractatus logico-philosophicus; Lenin, între vagabondajul ideatic elve?ian ?i Revolu?ia Bol?evic?; ?i Hugo Ball ?i leg?turile dintre Dada, religie ?i „întoarcerea c?tre ordine” din perioada interbelic?. 

Expozi?ia „Despre sexul îngerilor” propune deschiderea unui dialog despre lucruri aparent atât de diferite precum absurdul ?i absolutul în c?utarea unor mijloace prin care s? reîntoarc? arta asupra vie?ii, f?r? a se închide în pozi?ii religioase sau ideologice. Astfel, efortul nostru este alimentat de încrederea c? arta este ?i va r?mâne surs? de libertate.
 

 

 

成年女人免费视频播放体验区_成本人片无码中文字幕免费_成年片黄网站色大全免费观看